Augmentarea mamară, cunoscută și sub numele de mamoplastie, este o procedură chirurgicală destinată să mărească dimensiunea sânilor sau să le ofere simetrie. Există mai multe metode disponibile pentru augmentarea sânilor. Aceasta poate fi realizată fie prin transfer de grăsime dintr-o altă parte a corpului, fie prin implant mamar introdus chirurgical. Indiferent dacă alegi mărirea sânilor cu implanturi mamare sau prin transfer de grăsime, ambele metode permit creșterea dimensiunii și îmbunătățirea formei sânilor. Totuși, una dintre aceste metode poate fi mai potrivită pentru tine decât cealaltă. Dr. Radu Panțuru, chirurg estetician, explică diferențele dintre acestea!

Implanturile mamare sunt personalizate pentru fiecare pacientă, fiind disponibile în diverse forme (sferice, anatomice) și dimensiuni, ceea ce face ca rezultatele să fie mai previzibile și transformarea mai semnificativă. Pe de altă parte, utilizarea grăsimii proprii poate să nu ofere aceeași ușurință în modelarea formei sânilor, dar este un material organic și complet natural, care poate oferi rezultate mai durabile. De asemenea, nu există riscul de respingere a implantului, deoarece se folosește o grefă de țesut propriu.

Un alt avantaj al utilizării grăsimii proprii este că poți îmbunătăți aspectul a două zone diferite ale corpului. Sânii vor fi măriți, iar zonele problematice vor fi reduse. Totuși, trebuie să ai suficientă grăsime disponibilă pentru a opta pentru această procedură.

În continuare, vom explora în detaliu aceste două proceduri de augmentare mamară, atât cu implanturi, cât și cu grăsime proprie, pentru a te ajuta să înțelegi care dintre ele este cea mai potrivită pentru tine.
Mărirea sânilor cu implanturi mamare

Diferențele dintre implanturile cu ser fiziologic și cele cu silicon

În chirurgia estetică modernă, exista doua tipuri de implanturi mamare: implanturi cu ser fiziologic și implanturi cu silicon.

Implanturile cu ser fiziologic sunt umplute cu soluție salină (ser fiziologic), oferind avantajul că, în caz de ruptură, conținutul este absorbit fără probleme de corp. Cu toate acestea, ele nu oferă aceeași consistență naturală ca sânii și pot prezenta un efect de „valuri”, mai ales la persoanele cu o greutate redusă.

Pe de altă parte, implanturile umplute cu silicon (gel coeziv) au o consistență foarte similară cu cea a țesutului mamar natural. Cele mai avansate tipuri de implanturi cu silicon își pot modifica forma pentru a imita mai bine poziția naturală a sânului, indiferent dacă pacienta este în picioare sau întinsă. Aceste implanturi necesită o incizie ușor mai mare și sunt mai costisitoare, însă au o durabilitate mai mare și nu necesită înlocuire regulată. De asemenea, prezintă un risc redus de contractură capsulară, în special atunci când sunt plasate sub mușchiul pectoral. Un beneficiu adițional al gelului coeziv este acela că, în cazul rar al ruperii implantului, gelul rămâne în loc și nu se răspândește în organism.

Tipuri de implanturi

Implanturile mamare pot fi rotunde sau anatomice (în formă de lacrimă). Alegerea tipului, formei și dimensiunii implantului se face în cadrul consultației preoperatorii, în funcție de caracteristicile sânului și proporțiile corpului pacientei.

Incizia necesară pentru introducerea implanturilor mamare poate fi plasată sub pliul inframamar (sub sân), imediat sub areolă, în axilă sau la nivelul ombilicului.

Fiecare tip de incizie are argumente pro și contra, dar, în general, incizia inframamară este cea mai utilizată datorită avantajelor sale multiple.

Poziționarea implanturilor

Implanturile mamare pot fi plasate sub glanda mamară sau sub mușchiul pectoral.

Plasarea subglandulară este o procedură mai rapidă și implică o recuperare mai ușoară, dar prezintă un risc mai mare de contractură capsulară și, în timp, marginea superioară a implantului poate deveni vizibilă sau palpabilă, în special la pacientele cu o greutate mică.

Plasarea submusculară, deși implică o intervenție mai lungă și o recuperare mai lentă, oferă un aspect mai natural și durabil, reduce riscul de contractură capsulară și ascunde mai bine conturul implantului în partea superioară a sânului.

Combinarea diverselor opțiuni de incizie, plasare, tip de implant, formă și volum creează numeroase variante pentru augmentarea mamară. Este esențial ca chirurgul să determine cea mai potrivită variantă pentru fiecare pacientă, ținând cont de nevoile și dorințele acesteia.

Dezavantajele implanturilor mamare

►Există o anumită îngrijorare cu privire la siguranța implanturilor mamare. Implanturile mamare sunt sigure și fiabile, dar sunt posibile complicații.

►Complicațiile implantului pot include contractura capsulară, ruptura implantului sau deplasarea implantului.

►De asemenea, implanturile nu au neapărat o perioadă de valabilitate, dar în funcție de tipul lor, ar trebui înlocuite după o durată de câțiva ani.

►Unele implanturi texturate au fost, de asemenea, corelate cu limfomul anaplastic cu celule mari asociat cu implantul mamar (un cancer rar al sistemului limfatic care se găsește în țesutul cicatricial din jurul implantului) și cu boala implantului mamar (un diagnostic non-medical cu efecte secundare cum ar fi durerea articulară, oboseala și ceața creierului).

Mărirea sânilor cu grăsime proprie

Pentru femeile care nu doresc o intervenție chirurgicală clasică, există o alternativă mai puțin invazivă pentru augmentarea mamară: mărirea sânilor cu grăsime proprie. Procedura, cunoscută sub numele de lipofilling, presupune reintroducerea grăsimii obținute prin liposucție în sâni, permițând astfel modelarea corpului conform dorințelor pacientei.

Intervenția chirurgicală

Procedura de augmentare mamară cu grăsime proprie este relativ simplă și implică trei pași esențiali: recoltarea țesutului adipos, prelucrarea acestuia și injectarea ulterioară în sâni.

În cadrul consultației preoperatorii se determină zonele de unde se va recolta grăsimea (zonele donatoare). În funcție de volumul necesar, se pot folosi una sau mai multe zone donatoare. De obicei, se preferă zonele cu depuneri adipoase greu de eliminat. Grăsimea recoltată păstrează caracteristicile zonei donatoare, astfel încât, dacă pacienta va slăbi după procedură, grăsimea transferată în sâni se va diminua ultima. În cazul în care pacienta se îngrașă, volumul sânilor va crește primul.

De obicei, țesutul adipos este recoltat de la nivelul abdomenului inferior, taliei și coapselor. Procedura de augmentare mamară cu grăsime proprie este adesea combinată cu remodelarea altor zone ale corpului, cum ar fi genunchii, gambele sau coapsele interne.

Recoltarea țesutului adipos se realizează similar unei liposucții, însă presiunea negativă folosită nu trebuie să scadă sub -0,5/-0,6 bari pentru a evita deteriorarea celulelor adipoase, spre deosebire de liposucția standard unde presiunea poate ajunge la -0,9/-1 bar. Acest aspect este crucial, deoarece presiunile negative mari pot sparge celulele adipoase și compromite succesul procedurii.

Lipoaspirația se efectuează în general sub anestezie locală și sedare intravenoasă, oferind pacientei confort și relaxare. Lichidul aspirat este apoi prelucrat pentru a separa țesutul adipos de ser, sânge și ulei. Această prelucrare se face manual, deoarece centrifugarea, deși mai rapidă, poate deteriora calitatea țesutului adipos, crescând rata de resorbție.

Țesutul adipos obținut este amestecat cu factori de creștere autologi (concentrat trombocitar obținut prin centrifugarea a 10 ml de sânge de la pacientă) și injectat în sâni.

Injectarea grăsimii

Injectarea se face cu ajutorul unei canule fine, cu diametrul între 1,05 și 1,35 mm, în fiecare cadran al sânului și sub areolă. Grăsimea este injectată progresiv, câte 1-2 ml pe fiecare injectare, pentru a asigura o distribuție uniformă în țesutul gazdă. Această metodă permite corectarea asimetriilor de volum și poziție ale sânilor.

Efectul augmentării mamare cu grăsime proprie este imediat și devine mai spectaculos odată cu creșterea cantității de țesut adipos injectat. Cu toate acestea, succesul procedurii depinde de volumul inițial al sânului și de vascularizația acestuia. Pentru sânii foarte mici, procedura este adesea realizată în 2-3 ședințe pentru a permite integrarea și revascularizarea grefei de grăsime.

Această metodă naturală și mai puțin invazivă de augmentare mamară poate oferi rezultate remarcabile, combinând beneficiile remodelării corporale cu cele ale măriri sânilor.

Dezavantajele măririi sânilor prin transfer de grăsime

►Mărirea sânilor cu transfer de grăsime nu poate promite aceeași longevitate și aceeași previzibilitate a rezultatelor.

►În cele din urmă, corpul poate absorbi grăsimea transplantată la sâni, iar pacientele pot necesita o procedură suplimentară.

Concluzionând, mărirea sânilor poate fi efectuată cu ajutorul implanturilor mamare sau a transferului de grăsime. Informațiile prezentate mai sus au rolul de a le diferenția pe cele două, urmând ca informații suplimentare și recomandări de specialitate să fie oferite în cadrul consultației inițiale.

La dr. Radu Panțuru, îți vor fi prezentate ambele tipuri de intervenții: mărirea sânilor cu implanturi mamare și cu transfer de grăsime. Întreaga listă de prețuri, actualizată, poate fi accesată aici: www.drpanturu.ro.